Constantin Brâncoveanu a fost domnul Tarii Romanesti între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Mare boier, nepot de soră al domnului Serban Cantacuzino, el a moștenit și a sporit o avere considerabilă, care consta din proprietăți imobile, bunuri mobile și din sume de bani depuse în bănci din străinătate. În timpul în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii religioase și un stil arhitectual etcletic,ce-i poarta numele.
