Vad ceva ce nu pot explica...vad o frumusete divina care ma cuprinde in vraja sa...Ma pierd in culorile calzi ce imi imblanzesc inima...Galbenul dulce ce imi aminteste de camplul de floarea-soarelui...oranjul ce imi aminteste de ciresele inca necoapte...Rosul aproape transparent al panzei inramate imi amintea de fiecare trandafir rosu-sangeriu din gradina bunicii... In reflectia limpede a apei se vedea o dunga aurie ce strabatea clarul lacului. Stelele erau parca disparute, doar pe alocuri vazandu-se cate una, iar regina noptii era data uitarii. Era un tablou aproape ireal. Reveria disparea, incetul cu incetul, amintindu-mi ca acea panza plina de culoare nu era decat reflectia sentimentelor unui simplu om ce isi gaseste fericirea in rasarit...
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de ajutor, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag data viitoare și vă încurajăm să ne salvați în lista de favorite!
