I - Fata de împărat și Luceafărul
(Iubirea primește ca primă formă o valoare, o dorință raportată de eroină)
II - Cătălin și Cătălina
(În tabloul doi, are ca forma unui joc, produs de pajul Cătălin și eroina treptat intră in el. Iubirea e prezentă în sufletul eroinei sub formă unei aspirații :
''În veci îl voi iubi, și-n veci
Va rămîne departe''.)
III - Hyperion și Demiurg
(Iubirea atinge punctul culminant, unde Hyperion își oferă nemurirea lui Demiurg în schimbul unei ore de iubire)
IV - Cătălin și Cătălina
(Iubirea devine evaziunea în natură. Cătălin și Cătălina și-au pierdut identitatea, devenind ''doi tineri singuri''.Aspirația către cer o face să simtă, și să rostească invocația schimbată și fără efect)
