As dori o opinie despre mesajul transmis de textul urmator (10-15 randuri)


- Rezultatul concursului! strigă solemn prezidentul* comisiei. S-au prezintat doi concurenţi: d.
Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu. A reuşit domnul...
- Domnul?... întrebară într-un glas cei doi concurenţi.
- Domnul Ghiţă Niţescu.
- Daţi-mi voie, domnule director, zise Niţă atins, pe când Ghiţă nu ştia ce să crează; trebuie să
fie o greşeală! Poate că n-aţi văzut bine probele!
- Cum? întrebă aspru directorul, prezidentul comisiei.
- Slavă Domnului! adăugă Niţă... ne cunoaştem ce putem... Trebuie să fie, nu Niţă Ghiţescu, ci
Ghiţă Niţescu.
- Domnule! Nu-ţi permit să fii rău-crescut!... mă-nţelegi? Am zis bine: a reuşit d. Niţă Ghiţescu!
Dar, d. Ghiţă Niţescu nu s-a lăsat biruit de asprimea d-lui prezident al comisiei; foarte obraznic,
a strigat şi mai tare:
- Nu se poate, domnule director! v-aţi înşelat! uitaţi-vă la probe!
Tonul cu care a zis „uitaţi-vă la probe!” a făcut un efect straniu asupra superiorului: i-a impus,
parcă; acest domn a răspuns:
- În fine, errare humanum est*. Să vedem...
Şi zicând acestea, a scos din buzunar un plic, pe care camaradul lui Niţă-l cunoştea bine, şi a
tras din el o scrisorică; s-a uitat pe ea cu băgare de seamă şi, cu tonul mult mai blând, zâmbind:
- Ştii că ai dreptate dumneata?... Aşa e!... Vezi?... confundasem... În adevăr, a reuşit d. Ghiţă
Niţescu.
- Aşa da! a răspuns plin de satisfacţie d. Niţă Ghiţescu.
Şi d. director, grav, se retrase-nchizând uşa.