Răspuns :
G.cosbuc scrie balada "Pasa Hassan", in care reanvie un moment din trecutul istoric si anume rasunatoarea izbanda a lui Mihai Viteazul asupra cotropitorilor turci, la Calugareni. Multe din intamplarile narate de poet in opera sa isi au punctul de plecare in urmatorul fragment al cartii lui N. Balcescu:ïn acel minut ,Mihai, precum odinioara semizeii cantati de nemuritorul Omir (Homer) alerga intr-o parte si intr-alta in tabara turceasca, cautand pe Sinan, cand, vazand de departe pe Hassan-Pasa , se lua dupa dansul strigandu-i sa stea de e viteaz, sa se lupte cu dansul piept la piept, si cand de cand era sa-l ajunga cu palosul. Dar Hassan- Pasa fugea inspaimantat si nu se putea tine pe picioare de groaza. El merse de-si ascunse rusinea intr-un crang spinos, de unde de-abia a doua zi indrazni sa iasa la ai sai." Actiunea baladei"Pasa Hassan"este o inlantuire de mai multe episoade orgamizatepe baza unei gradatii ascendente. din primele versuri se desprinde imaginea dezastrului provocat "multimii pagane" de catre voda "cu fulgeu-n mana."Ca urmare, in randurile "turcimii-nvrajbite"se produce dezordine, Ïar fulgerul Sinan, izbit de pe cal, Se-nchina prin balta." Mihai il descopera pe Pasa Hassan. Acum prim planul este ocupat de viteazul voevod muntean. El intra-n urdie "ca lupu-ntre oi",pe cand comandantul turc, "de mirare, e negru-paman;/Nu stie de-i vis ori aeve-i,/El vede cum zboara flacaii Sucevei,/El vede giaurul ca-i suflet de vant/ Si-n fata puterile turcilor sunt/Tariile pleve". Imaginea de dimensiuni colosale a lui Mihai domina spatiul dintre cer si pamant, ca o forta a naturii cosmic dezlantuita. In cele din urma, pasa isi gaseste salvarea in corturi unde "Spahiii...se-ndeasa grabit/Sa-i deie scapare". G. Cosbuc creeaza, prin contrast, doua personaje bine conturate: viteazul de la Calugareni si pasa Hassan, unul dintre comandantii turci. Comportamentul , faptele, gesturile, limbajul domnului muntean dezvaluie in el un exponent al luptei poporului nostru pentru libertate. Tumultos, plin de curaj pe campul de lupta, unde-si imbarbateaza ostenii, impunator, darz, gata sa se jertfeasca pentru independenta, Mihai da stralucire momentului istoric pe care -l reprezinta. El a intrat in constiinta contemporanilor si a urmasilor ca domnul care poarta un razboi drept, de aparare a suveranitatii Tarilor Romane, pregatindu-le pentru unirea de la 1600 dupa "pohta ce-a pohtit". Pentru a spori puterea de impresionare asupra cititorului la contactul cu acest personaj literar, G. Cosbucil prezinta la dimensiuni neobisnuite, hiperbolice si prin antiteza cu pasa Hassan.Verbele: älearga", ïmprastie", cutreiera", "taind", arata iuteala cu care actioneaza Mihai, razboinic exemplar care-si risca viata in inclestarea cu navalitorii. In antiteza cu domnul roman este prezentat Hassan , al carui orgoliu de comandant de armata este ingenunchiat de Mihai. La vederea viteazuklui care-l uremareste, inspaimantat, (citat: isi pirduse si capul...........mai dulce-i pieirea) gesturile turcului sunt precipitate, tradand panica teribila de care este stapanit:(citat "...mai tare zoreste.......el zboara soimeste). frica pasei e vecina cu nebunia. In ciuda iutelii cu care älearga de groaza pierii batut", lui i se pare "ca-n loc e tinut". Constructiile poetice prin care autorul il individualizeaza pe Hassan sunt insotite continuu de uronie: Ïi dardaie dintii, si-i galben - perit". ca si cum nimic omenesc n-ar mai fi in el din pricina fricii. etc e foarte mult de scris eu sper ca te-am putut ajuta cu atat
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de ajutor, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag data viitoare și vă încurajăm să ne salvați în lista de favorite!