Toamna târziu În noaptea cu lună, Cum vâjâie codrul Şi geme şi sună! Din nordul cu neguri Un vuiet răsare Şi vine şi creşte Mai iute, mai tare; Iar codrul aude, Puternicul rege Aude prin noapte Şi bine-nţelege Al oştilor vuiet Din norduri pornite – El vrea să răscoale Puteri obosite Şi-njură şi urlă, Că-şi simte pierirea. Şi galben se face, Nu poate s-adoarmă, Nu-şi află nici pace, Şi tremură codrul Cu inima ruptă De spaimă, se zbate, Cu vântul se luptă, Pocneşte şi sună Şi-şi urlă durerea, Căci vântul îl prinde Şi-l strânge de mijloc Topindu-i puterea! Şi codrul se-ndoaie; Şi-l biruie vântul Râzând îl sugrumă Şi-i rupe veştmântul Şi părul i-l smulge Şi-n văi îl aruncă. Un ţipăt răsare Pe deal şi pe luncă; Grăbitele păsări Cu vuiet aleargă Şi norii vin stoluri Pe-ntinderea largă De spaimă s-aascunde Pârâul sub ghiaţă – Şi regele codru, Din ultima viaţă Suspină văzându-şi Pustiul, şi geme Şi cade pe spate Şi moare cu fruntea Pe pieptul naturii Şi moare natura De jalea pădurii În toamna târzie! 1) In primele 4 versuri ale poeziei citate,o imagine vizuala si una auditiva. 2)Selecteaza din textul suport ,trei termeni din campul lexical(semantic) al naturii. 3)Demonstreaza,apeland la doua argumente,ca textul citat este o descriere literara.
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de ajutor, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag data viitoare și vă încurajăm să ne salvați în lista de favorite!
