Toamna in timp ce frunzele aramii cad , eu privesc trista aceasta scena . Fara sa-mi dau seama ies afara , parca innotand prin zimtatele aurite . Vroiam sa le salvez , dar de odata am vazut o usa in spatele copacului cu pricina . Am deschis usa si am cazut parca intr-o groapa fara sfarsit . Cand am aterizat , am cazut pe o perna moale si pufoasa . Acolo , un om batran si singur mi-a spus ca a incerca sa salvez frunzele va fi in zadar , deoarece fiecaruie ii va veni timpul sa plece si sa renasca . Am auzit cum cineva ma striga si am deschis ochii stiind ca am fost personaj in basmul meu .
