“Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii”, care este o monstra de cunoastere luciferica proprie.
Această capodoperă lirică este o artă poetică, deoarece Lucian Blaga îşi
exprimă crezul artistic, adică propriile idei, gânduri, convingeri şi aspiraţii
despre arta literară, dar şi viziunea sa asupra lumii.
Astfel, este configurată concepţia scriitorului despre poezie, despre rolul
poetului, despre raportul acestuia cu lumea şi creaţia, din perspectiva unei
estetici moderne.
Arta poetică “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” se înscrie în
direcţia modernistă pentru că accentul cade pe relaţiile poet-lume şi
poet-creaţie, pentru că există o identitate între planul autorului şi planul
eului liric .În plus, poezia ilustrează trăsături expresioniste, ca de exemplu,
rolul accentuat al eului creator în raport cu lumea cosmică, aspiraţia spre
absolut, interiorizare. Opera eprezintă o sinteză a viziunii
lui Lucian Blaga despre lume, din perspectivă poetică . una paradisiacă (raţionalistă , pragmatică, proprie,
spre exemplu, omului de ştiinţă, care dezvăluie tainele lumii) şi una luciferică(intuitivă, poetică, specifică artistului care potenţează
misterul cu ajutorul imaginaţiei, fanteziei sale creatoare).
Tema filozofică străbate întreaga artă poetică, deoarece ilustrează cele
două tipuri de cunoaştere stabilite în sistemul filozofic blagian; astfel,
creaţia poetului “lumina mea” reprezentând cunoaşterea luciferică se opune
creaţiei celorlalţi “lumina altora” reprezentând cunoaşterea paradisiacă.
Motivele sunt: misterul, lumina, întunericul,
dintre care laitmotivul central îl constituie lumina, metaforă a creaţiei.
