Pasivitate și lipsa de atitudine înseamnă pe de o parte dezinteres ,iar pe de altă parte înseamnă oportunism. Atitudinea fermă vizavi de un fapt anume implică curajul răspunderii plus un risc asumat.
De obicei ,cei mai mulți preferă lașitatea ,deoarece este o manieră comodă de adaptare ,o măsură de siguranță. Implicarea înseamnă efort mult ,argumente, decizii ,însă nu este garantează întotdeauna reușita.
Atunci preferăm o lașitate spirituală.Nu ne implicăm ,așteptăm să vedem cum decurg lucrurile și în ultimul moment vedem în" ce barcă sărim".
Pentru unii ,lașitatea spirituală este sinonimă cu prudența.
