Accentul cade, evident, asupra cuvintelor.
Cuvintele devin "juvaere" pretioase, dar si "ecouri departate " ale suferintelor altora.
Este, fara indoiala, un imn dedicat cuvintelor si farmecului acestora, mai ales atunci cand se ivesc imperecheri fericite ale slovelor, care inchid in ele cuvintele.