O dimineata alba
Este o zi de vineri. Eu m-am sculat din pat si mi-am facut rutina de dimineata. Imediat m-am dus la fereastra sa privesc.
Eram uimita, era prima oara cand ningea iarna aceasta. In fata mea treceau mii de fulgisori ca fluturii albi. Roiau prin vazduhul alb. Pe jos era zapada ca un covor alb ca laptele. Toata noaptea ninse. Copii alearga prin omat cu ghiozdanele in spate, jucandu-se cu bulgarii de zapada. Se auzeau tipete de bucurie. Cerul fumuriu continua sa cearna fulgii argintii. Plec spre scoala. Privelistea este mult mai frumoasa. Vantul imi sopteste la ureche, cand aud un ciripit de vrabie bland.
Totul este imbracat in haina iernii geroase, dar totusi distractiva si uimitoare!
De acum incepe iarna!
