Păi , poți povesti cum ai primit de ziua ta de la o mătușă ciudată o carte veche și prăfuită . Nu te-a atras deloc să o citești pentru că aveai alte cărți cu poze . Aici poți scrie că de fiecare dată când citeai altă carte , cea primită , parcă era supărată , însă tu nu ai luat în seamă . Într-o zi stăteai supărată în camera ta pentru că părinții tăi îți promiseseră că mergeți într-un parc de distracții , dar te-au pedepsit pentru că ai făcut o năzbâtie și nu ai mai mers . Ai auzit un foșnet venind dinspre carte și , apropiându-te de ea , ți-ai dat seama că îți șoptea să o deschizi . Ai deschis-o , și spre marea ta uimire , ai găsit o poveste minunată despre cel mai frumos parc de distracții din lume (aici poți să-l descrii tu așa cu ți-ar plăcea să fie) . Acea carte a devenit cea mai bună prietenă a ta , și mereu avea o poveste care să te înveselească .
Așa poți concluziona spunând că atunci când citești o carte uiți de orice te poate întrista , intri în acea lume , și nu ieși până când nu simți că toate necazurile din lumea reală au dispărut ( sau așa ceva ) , poți spune că oricând cărțile au timp pentru tine și problemele tale și simți că vor fi prietenele tale pentru totdeauna .
Sper că te-am putut ajuta . Baftă . :*
