Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sănătatea individului este definită drept "o stare
de bine fizică, mentală şi socială şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii". Din
perspectivă publică, sănătatea constituie, datorită imenselor sale implicaţii
individuale, sociale şi demografice, unul dintre obiectivele cele mai vizate de
politicile şi strategiile guvernamentale din întreaga lume. In acest sens, în 1977,
statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (inclusiv România), au decis
în mod unanim că "ţelul social principal al guvernelor şi OMS în decadele viitoare,
să fie realizarea unei stări de sănătate a întregii populaţii a Globului, care să
permită tuturor oamenilor să ducă o viaţă productivă din punct de vedere economicsi sociala..
