Răspuns :
oezia "Fluture, tu" de Tudor Arghezi este o opera lirica, surprinzand imaginea unui fluture. Este, deci, o descriere in versuri. Tudor Arghezi a fost atras si fascinat de universul mic, de lumea marunta a plantelor si gazelor. Una din marile teme ale creatiei argheziene este numita sugestiv poezia "boabei si a faramei".
Titlul poeziei , o structura nominala, alcatuita dintr-un substantiv si un pronume, ambele in cazul vocativ, cuprinde tema poeziei si orienteaza discursul liric. De asemenea, observam adresarea directa a eului liric. Poezia este structurata in trei strofe, inegale ca numar de versuri: prima strofa este o octava (strofa alcatuita din opt versuri), a doua o tertina (strofa alcatuita din trei versuri), iar a treia un catren (strofa alcatuita din patru versuri).
Incipitul reia titlul, intr-o introgatie retorica: "Fluture, tu, pe unde prin perdea/ Putusi intra-n chilia mea?", fixand o coordonata spatiala ("chilia"). Urmatoarea interogatie retorica: "Ce stiri mi-aduci din primavara,/ Frumosule de catifea solara?" surprinde o coordonata temporala: primavara. Substantivul obtinut prin conversiune, din adjectivul "frumos" asociat cu sintagma "catifea solara" este o constructie care pune in evidenta o trasatura a fluturelui: gingasia acestuia, asemanatoare catifelei.
In continuare, poetul defineste fluturele drept "echer plapand", prins de perete, asociindu-l cu lumea cartilor, a scrisului: "uitandu-te la carti si la caiete". Urmatorul vers evidentiaza o alta trasatura a fluturelui, autorul creand o imagine vizuala de o mare frumusete: "Cu ochi-aprinsi ca jarul de rubin"- comparatie si metafora care sugereaza stralucirea pietrei pretioase de culoare rosie (imagine cromatica).
Titlul poeziei , o structura nominala, alcatuita dintr-un substantiv si un pronume, ambele in cazul vocativ, cuprinde tema poeziei si orienteaza discursul liric. De asemenea, observam adresarea directa a eului liric. Poezia este structurata in trei strofe, inegale ca numar de versuri: prima strofa este o octava (strofa alcatuita din opt versuri), a doua o tertina (strofa alcatuita din trei versuri), iar a treia un catren (strofa alcatuita din patru versuri).
Incipitul reia titlul, intr-o introgatie retorica: "Fluture, tu, pe unde prin perdea/ Putusi intra-n chilia mea?", fixand o coordonata spatiala ("chilia"). Urmatoarea interogatie retorica: "Ce stiri mi-aduci din primavara,/ Frumosule de catifea solara?" surprinde o coordonata temporala: primavara. Substantivul obtinut prin conversiune, din adjectivul "frumos" asociat cu sintagma "catifea solara" este o constructie care pune in evidenta o trasatura a fluturelui: gingasia acestuia, asemanatoare catifelei.
In continuare, poetul defineste fluturele drept "echer plapand", prins de perete, asociindu-l cu lumea cartilor, a scrisului: "uitandu-te la carti si la caiete". Urmatorul vers evidentiaza o alta trasatura a fluturelui, autorul creand o imagine vizuala de o mare frumusete: "Cu ochi-aprinsi ca jarul de rubin"- comparatie si metafora care sugereaza stralucirea pietrei pretioase de culoare rosie (imagine cromatica).
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de ajutor, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag data viitoare și vă încurajăm să ne salvați în lista de favorite!