Răspuns:
Poetul își imaginează că Adam și Eva au fost, la început, copii: „şovăind şi mici, / Li se julea şi nasul prin urzici.”
T. Arghezi ne arată chiar din primul vers care crede el că este motivul pentru care Dumnezeu i-a creat: „Urându-i-se singur în stihii”. Deci, poetul crede că Dumnezeu a creat primii oameni (copii) pentru a avea companie, fiind, până atunci, singur.
